luni, 21 septembrie 2015

Valurile mării - amintiri de vacanță

Aș vrea să încep postarea de astăzi cu cuvintele lui Constantin Noica : „O școală în care profesorul nu învață și el e o absurditate.” Mi se pare esența a ceea ce fac de când sunt dascăl. Învăț de la colegi, învăț de la părinți și învăț de la elevii mei. E ciudat cum copilașii pot da lecții de viață adulților cu o candoare și o sinceritate care se pierd odată cu anii.

Tema de astăzi de la ora de arte plastice nu a pornit de la o idee proprie, ci este inspirată de munca unei colege de breaslă, care mă inspiră uneori deși se află la distanță.  

„Valurile mării” este un desen dinamic inspirat de pedagogia Waldorf și are calitatea de a ajuta fluența în scriere. Copiii au recunoscut repede formele fluente pe care le scriseseră anul trecut pe caietele auxiliare. Nici complicat nu li s-a părut pentru că fuseseră abordate, dar nu într-o manieră artistică.

Le-am improvizat o scurtă poveste despre valurile mării care erau la început calme, iar vântul invidios pe calmitatea lor a început să sufle din ce în ce mai tare până ce valurile au devenit înspumate. Pe tot parcursul povestirii le-am demonstrat cum valurile se ridică și coboară, cum se ridică, se încrețesc și cum scad în înălțime. Rama tabloului am colorat-o cu galben în amintirea soarelui de vară. Le-am sugerat că și alte culori ar fi potrivite, dar ei au optat liber pentru galben.
                                                                               sursa info:http://emalascoala.blogspot.ro/
Valurile mării
Desenul a fost realizat cu creioane cerate pentru că acestea dau o textură specială desenului, oferind relief.

Unii dintre copii au avut nevoie totuși de ajutor, în timp ce alții s-au descurcat singuri. Cu toate acestea m-am bucurat să-i văd că lucrează cu plăcere și interes. Compozițiile lor sunt vesele și au un aer de vacanță.
Valurile mării
Mult succes și vouă!
Loreta Țivlea
Cu drag

2 comentarii:

Gabriela_profesor de română spunea...

Interesantă abordare! Succes în activitatea dumneavoastră!

Loreta Tivlea spunea...

Vă mulțumesc!

Trimiteți un comentariu