marți, 3 februarie 2015

Povestea fluturelui, adaptare după un text italian anonim

A fost odată o omidă care într-o zi s-a gândit că ar fi timpul să îşi facă un cocon pentru a deveni un fluture frumos. Zis şi făcut. Omida s-a învelit în mătase albă şi peste câteva zile bune i-au crescut aripile.  Pentru că omida devenise un fluture mare și frumos şi nu mai avea suficient loc în coconul său, a început să îl spargă pentru a ieși.

Un om văzu din întâmplare coconul şi se opri să-l studieze. Prin mica lui gaură, omul observă un fluture care se străduia să iasă. Rămase multe ore lângă cocon urmărind fluturele care părea că se află pe punctul de a abandona, fără să poată ieşi prin gaura care rămânea mereu la fel de mică. 

Omul decise atunci să ajute fluturele. Luă un cuţit, deschise coconul şi fluturele ieşi nestingherit. Totuşi, trupul lui era slab şi amorţit, iar aripile fragile și chircite abia se mişcau. Omul continuă să-l observe, spunându-şi că aripile fluturelui se vor deschide dintr-o clipă în alta şi că acesta va putea zbura. Dar nu se întâmplă nimic! Fluturele îşi petrecu restul vieţii târându-se pe pământ, cu trupul lui slab şi aripile inerte. Niciodată el n-a putut să zboare.

Ceea ce omul nu a înţeles este că trecerea prin orificiul coconului i-ar fi permis fluturelui să facă efortul necesar ca să poată trimite lichidele vitale din trupul lui către aripi. Astfel, el ar fi putut să zboare. Era chinul prin care viața îl punea să treacă pentru a putea crește și pentru a se dezvolta.  În intenţia lui de a-l ajuta, tocmai omul binevoitor l-a condamnat pe fluture la o viață de mizerie.

Ca şi fluturii, copiii învaţă să-şi deschidă aripile iar cei care îi înconjoară ştiu să le fie aproape, păstrând însă distanţa potrivită, altfel ei nu vor avea aripi suficient de puternice pentru a zbura.

Știați că...
...fluturele parcurge o metamorfoză completă, în patru stadii, de la ou la adult?

1. Femela fluture depune ouăle, unul câte unul, pe frunzele plantelor.
2. Al doilea stadiu de dezvoltare a fluturelui este larva sau omida. Omida se dezvoltă în ou în aproximativ o săptămână. După ce eclozează, omizii îi este foame, şi deseori primul lucru pe care îl mănâncă este chiar coaja oului. Apoi caută frunze verzi şi gustoase. Omida năpârlește pentru a putea crește.
3. Următorul stadiu în care intră omida este stadiul de crisalidă (pupă, nimfă). Omida caută o ramură potrivită, se prinde de ea și începe să năpârlească pentru ultima dată. Când pielea veche cade, apare crisalida. La început, crisalida este moale la exterior, dar curând se transformă într-o carapace tare. În interiorul crisalidei corpul omizii se transformă în fluture. Acest proces durează aproximativ trei săptămâni.

4. Carapacea crisalidei se crapă şi fluturele îşi întinde picioarele şi antenele afară din carapace. Când picioarele sunt suficient de puternice, fluturele se târăşte afară. Deocamdată corpul lui este moale şi zbârcit, dar toate organele sunt complet dezvoltate. Soarele îi usucă aripile şi fluturele le întinde pentru prima dată.
Cu drag,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu